Unde-s oamenii mei?

Unde sunt oamenii aia care au peste 30 de ani, sunt singuri, nu au si nici nu vor copii, au un job care ii face nefericiti dar habar nu au ce vor sa faca in viata, traiesc de la luna la luna pentru ca nu se obosesc sa stranga bani, vor sa isi traiasca viata si sa iasa si sa se distreze dar in acelasi timp vor si sa stea in casa in liniste fara nimeni in jurul lor? Toate astea si in acelasi timp se simt atata de singuri pe lume, pentru ca oriunde te uiti vezi doar oameni cu copii cu vietile pline si care abia au timp sa iasa sau toti sunt plecati care pe unde sau iesi si tu intr-un local si e plin de adolescenti cu care nu ai nici o treaba sau poate ai alea 2-3 cunostinte cu care chiar nu simti ca mai ai ceva in comun. Si ajungi sa stai mai mult in casa si sa incerci sa nu suferi prea mult in serile de vineri si sambata cand chiar nu ai si tu o persoana decenta cu care sa iesi... sau vrei sa mergi la un festival si te pregatesti juma de an ca apoi sa nu mai mergi ca esti singur si e prea trist... sau cand toti in jurul tau merg in concediu prin cele mai faine locuri si tu le vezi doar in pozele lor de pe FB si Insta.

Unde-s oamenii astia? Care parca nu-si mai gasesc locul in lumea asta...

Context: sunt F/33, revenita in Romania dupa 8 ani plecati prin alte tari in care m-am saturat sa ma simt mereu ca o straina si am zis ca ma intorc acasa unde parca ma simt mai straina ca niciodata. Nu ma asteptam ca toata lumea sa stea in loc si sa ma astepte pe mine sa ma intorc, dar nici nu ma asteptam sa fiu asa de "pe langa"...